Descoperirea componentei genetice a bolii Parkinson reprezintă un pas important spre diagnosticul, prevenţia și tratarea formelor ereditare ale acestei boli. Domeniul este unul în care cercetarea promite mult, iar când este făcută cu pasiune, această cercetare poate dura o viaţă, după cum reiese din interviul acordat în exclusivitate de profesorul Vincenzo Bonifati, de la Universitatea Erasmus din Rotterdam.
Administraţia pentru Controlul Alimentelor și Medicamentelor* a aprobat primul medicament - Nintedanib - pentru tratarea pacienţilor cu boală pulmonară interstiţială cu fibroză cronică și fenotip progresiv. Este vorba de un grup de afecţiuni cu etiologie vastă, care produc fibroză pulmonară cu progresie rapidă evaluată clinic, imagistic și prin teste funcţionale respiratorii. În final, se produce o afectare semnificativă a calităţii vieţii, mergând până la deces în cazurile grave.
O nouă ediție a Conferinței Naționale Alzheimer a avut loc la București, în perioada 19-22 februarie, sub coordonarea prof. dr. Doina Cozman și prof. dr. Cătălina Tudose.
Bolile rare au o prevalență scăzută și o patogenie care poate fi polimorfă și complexă. Persoanele care suferă de astfel de boli au nevoie de centre specializate în care diagnosticul și tratamentul să fie realizate de experți în domeniu. Un astfel de punct de reper este Centrul de Expertiză pentru Boli Rare Cardiovasculare (CEBR).
Deși este considerată doar o sursă de plăcere, muzica reprezintă, totodată, un stimul puternic și versatil pentru creier.
CNAS a dat publicității informații privind acordarea concediului medical și a indemnizației pentru carantină în cazul persoanelor care ar putea avea o infecție cu noul coronavirus (afecțiune numit COVID-19).
Mulți români sunt curioși să afle care sunt diferențele dintre simptomele de gripă „clasică” sezonieră și boala indusă de noul coronavirus, „botezată” de experții de peste hotare COVID-19. Așa că astăzi ne-am propus să facem acest gen de material, în care explicăm diferențele dintre cele două.
Boala cauzată de infecția cu noul coronavirus din China a primit un nume oficial, COVID-19. Potrivit specialiștilor, modul în care este înțeleasă în prezent răspândirea virusului care duce la COVID-19 se bazează în mare parte pe ceea ce se știe despre coronavirusurile similare cu cel din China.
Zilele trecute, reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) au dat publicității numele afecțiunii cauzate de noul coronavirus.
Un medicament destinat tratamentului persoanelor care suferă de boala Parkinson a fost reintrodus pe piața farmaceutică din România.
Tulburările nonmotorii pot afecta semnificativ calitatea vieții pacienților și familiilor acestora, însă pot rămâne subdiagnosticate și netratate. Pornind de la acest fapt, la Brașov, pe parcursul a două zile (17 și 18 ianuarie) a fost organizat un curs, care a avut ca temă principală, simptomele nonmotorii ale bolii Parkinson.
Hepatita alcoolică și ciroza hepatică, două consecințe ale consumului de alcool asupra ficatului, sunt analizate de specialiști.
Relația alcoolului cu bolile hepatice este particulară, pentru că alcoolul este asociat cu apariția cirozei hepatice și a hepatocarcinomului, boli al căror diagnostic se face în peste 75% dintre cazuri tardiv și în stadii avansate.
Prezent la sfârșitul săptămânii trecute la o întâlnire cu jurnaliștii la Constanța, prof. dr. Florin Mihălțan, medic pneumolog, a explicat ce este patologia EVALI, afecțiunea indusă de țigara electronică.
Peste 14% dintre pacienții cu boala Kawasaki înrolați într-un studiu au prezentat anevrisme sistemice la o lună de la debutul bolii.
Numărul 133 2019 al revistei Galenus prezintă profesioniștilor din domeniul medico-farmaceutic noi articole specializate.
Un studiu nou arată că undele minim invazive ale ultrasonografiei ar putea îmbunătăți calitatea vieții persoanelor care suferă de boala Parkinson.
Ficatul gras nonalcoolic este una dintre cele mai frecvente afecţiuni hepatice, cu o prevalenţă variabilă, în funcţie de regiunea geografică studiată. O metaanaliză recentă a arătat o prevalenţă a NAFLD de 25%.
Boala Parkinson reprezintă o problemă de sănătate publică la nivel mondial, iar eforturile cercetătorilor trebuie să se îndrepte spre creșterea calităţii vieţii acestor pacienţi și să ofere o perspectivă realistă asupra problemei.
Mecanismele de apariţie a hipertensiunii (HTA) rezistente la pacienţii cu boală cronică renală (BCR) sunt multifactoriale, explică dr. Elisabeta Bădilă, medic primar Medicină internă și Cardiologie.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe